Pinocchiu Pupu Parlanti
  
       

      RIASSUNTU DI TUTTA 
              LA STORIA



Mastru Ciliegia cu lu nasu russu
ni la putìa truvò un lignu stranu,
e pi fari 'nu pedi di gran lussu
si misi a lucidarlu, attrezzu 'mmanu.
Ma sintìannu 'na vuci cadì 'n terra
lu culu all'ariu, e cuminciò la guerra!

                        II 

Mastru Geppettu c'arrivava a nigliu
ddu lignu cci addumanna a lu so' amicu;
pi fari un pupu quasi fussi un figliu
e girari lu munnu, nùavu e anticu.
Ddà strana vuci li fa quasi azzuffari
e li parrucchi all'ariu fannu vulari.

                        III

A travagliari si misi intra un dammusu
cci fici l'ùacchi, lu nasu e pùa la vucca;
quannu li mani fùaru pronti all'usu
di la testa sparì la so' parrucca!
Finutu ch'era bìaddu com'un gaddu
pi la strata scappò, comu cavaddu.

                          IV

Mentri Geppettu si ni sta ‘n galera,
Pinocchiu cu lu Griddu chiacchiarìa,
ca cunsigli cci duna, e quasi spera
di mannarlu a la scola appena aprìa.
Ma pi dispìattu cu ‘na manu lesta
un martìaddu cci tira, propriu ‘n testa!

                          V

Cala la notti e la fami avanza;
Pinocchiu a la ricerca di quarcosa
ca putìssi carmari fami e panza,
tunnu e biancu lu vidi dd'ùavu in posa.
Quannu lu sbatti ni lu taganìaddu
saluta e vola un puddicinu bìaddu.

                            VI

Notti di fami e forti trona e lampi
un pìazzu di pani curri a circari;
assuppatu ritorna comu brillanti
pintutu c'avìa jutu a dimannari.
S'addrummisci vicinu a 'na bracera
e trasforma li pìadi in bracia vera.

                            VII

Currìannu di priggiuni a lu dammusu
cci tocca lu so' pupu cunsulari;
cci duna li tri pira, e ddu smurfiusu
li voli già scurciati pi manciari.
Ma pùa si mancia scorci e li zuccuna
capìannu ca nun campa cu' dijuna.

                             VIII

Usannu codda e lignu staggiunatu
li pìadi cci rifici a ddu birbanti; 
jurannu ca pi sempri avissi statu
carusu di li libbra amicu e amanti. 
E pi accattari un libbru, pi cuscenza,
si vinni la so' giacca e resta senza.

                          IX

Partìannu cu lu libbru pi la scola
si vitti già allittratu; e mentri passa
ascunta ni la chiazza 'na pianola,
li friscaletta e cùarpi di grancassa.
Pi quattru sordi vinni scola e libbru
mentri so' patri soffri fami e friddu.

                             X
Ni lu teatru trasi comu atturi
'n triunfu purtatu d'Arlicchinu,
ca comu frati porta aiutu e amuri,
e pi tutti cumincia un gran fistinu.
Ma lu puparu ca nun è d'accordu
a lu chiùavu l'appenni pi lu coddu.

                           XI

A Mangiafùacu scappò 'nu gran starnutu
signu ca lu so' cori avìa tuccatu,
e doppu ca di lu chiùvu fu scinnutu
ddu mischinu d'u fùacu fu sarvatu.
Addifinnì Arlicchinu cu firvuri
e pi chistu si fici amici e onuri.

                            XII

Cincu muniti d'oru va a purtari
a lu so' patri ca pi fami lotta;
ma pi la strata 'ncontra du' cumpari:
'nu Gattu ùarbu cu 'na Vurpi zoppa.
E si nni vannu 'nsìami a siminari
pi farli milli sordi addivintari.

                          XIII

Junti ca fùaru a notti a l'osteria
lu Gattu si manciò trippa e tumazzu,
la Vurpi ca manciari mancu putìa
setti gadduzzi e di pirnici un mazzu.
Sulu Pinocchiu addijunò mischinu
pagannu pi l'amici alloggiu e vinu.

                          XIV

Nun cridìannu a lu Griddu e la so' vucca,
'ncontra li du' assassini e nun pi casu;
vùannu li sordi ca s'ammuccia 'mmucca
lu varvarùazzu cci traru e pùa lu nasu.
Currìa sì forti ca parìa cavadda
e chiddi apprìassu, comu lesta badda.

                             XV

Tuppiò a la porta ma nun potti entrari
junciùtu di ddi du' latri assassini;
la vucca nun rapìa mancu a parlari
cu du' cutèdda cci scassò li rini.
Pùa l'appinnìaru di la Quercia a un ramu:
"Dumani a vucca aperta, ti truvamu".

                              XVI

La bedda Fata lu mannò a pigliari
cu 'na carrozza ca parìa 'ncantata:
cìantu parigli di surciddi a trari,
china di crema e di panna muntata.
Tri duttura currìaru, erano dotti:
o era vivu, o vicinu a morti!

                          XVII

L'amara midicina mancu vulìa
pi guariri dda frevi, assà malatu:
ma vidìannu 'u tabbutu e ca murìa
grapì la vucca e l'ingujò d'un ciatu.
Pùa dissi 'na buggìa accussì granni
ca lu nasu criscì cchiù di tri spanni.

                         XVIII

Lu nasu milli ancìaddi cci manciaru,
e Pinocchiu partì versu so' patri:
ma la Vurpi e lu Gattu arrincuntraru
ddi granni amici, sempri farsi e latri.
E siminò li sordi intra ddu Campu
ca Miraculi dava cchiù di lu santu.

                            XIX

Jutu li so’ muniti a vinnignari
scavò un pirtusu ca parìa cavaddu;
ma mancu c'era tanfu di dinari,
pi sceccu lu pigliò lu Pappagaddu.
Lu fattu dinunziò a lu tribbunali
'n galera lu jittò la liggi 'nfami.

                           XX

Scappatu di galera curri forti
pi jìri ad abbrazzari patri e Fata,
ma un grùassu serpenti, malasorti,
cu lu fùacu cci taglia la so' strata.
Pùa avìannu di racina fami granni
arresta 'ntrappulatu pi li gammi.

                          XXI

Ngagliatu d'un viddanu mischinazzu
finisci a la catina comu un cani,
e mùartu di lu friddu 'ni ddu jazzu
cci tocca travagliari senza lu pani:
attentu a cuminciari ad abbaiari
si latru avissi vistu p'arrubbari.

                          XXII

Arriva la faina e cci dumanna
si un premiu si voli guadagnari;
basta chiùiri l’ùacchi e fari nanna
pi ‘na gaddina pronta di manciari.
Pi cani abbaia forti, versu la luna:
pi chistu lu viddanu lu pirduna.

                          XXIII

E curri cchiù veloci di lu vìantu
ma la Fata è già morta di duluri;
cu la Palumma vola 'n cìalu antu
lu posa ni la spiaggia cu trimuri.
Geppettu vidi ca cummatti l'unna,
si jetta a pisci ma mischinu affunna.

                        XXIV

Jittatu ni la spiaggia di lu mari
di l'Api a lu paisi arriva allura;
si minti a dimannari e pi manciari
cci porta 'na quartara a 'na signura.
E manciannu 'na brùaccula cunsata
s'adduna ca era propriu la so' Fata.

                            XXV

Quannu scuprì ca chidda era la Fata
lu cori cci unghiò comu bussìca,
e dànnucci 'na longa e gran vasata
diventa la so' mamma pi la vita.
Dicìa ca libbra e scola mancu vulìa
ma pùa di fari 'u bravu prumittìa.

                            XXVI

Chi bravu scularu è addivintatu,
Pinocchiu di la scola è prim'atturi;
di tutti li cumpagni è rispittatu
studìa cu tanta voglia e si fa onuri.
Ma un jùarnu c'arriva 'u Pisci-cani
curri a la spiaggia cu li libbra 'mmani
.

                           XXVII

L’amici ‘nvidiusi lu babbiaru,
e dicìannu ca c’era un Pisci-cani
‘ncapu la bianca rina iddu purtaru
unni ‘na zuffa fa, cu libbra e mani.
Di li carrabbineri veni arristatu
d’un mastinu, pùa scappa, assicutatu.

                       XXVIII

Assicutatu d'u cani gran mastinu
ni lu mari si jetta e quasi sprisci;
pùa sarva Alidoru, ddu mischinu,
e a natari si minti comu un pisci.
Ni la riti finisci, veni piscatu,
e pi essiri frijutu, 'nfarinatu.

                      XXIX

Mentri pinnìa 'ncapu la padedda
Alidoru lu 'ngaglia cu la vucca;
trova la so' Fatina sempri cchiù bedda
e studia assà assà, nunn'è cchiù zucca.
E' prontu cu l'amici a festeggiari:
ma p'essiri carusu havi a piniari!

                         XXX

Nesci pi li so’ amici jiri a invitari
prumittìannu a la Fata mari e munti;
ma Lucignolu doppu va a circari
ca d’un biaddu paisi fa li cunti.
A la Fatina so’ voli ascuntari:
ma cu la testa pùa piglia a vulari.

                      XXXI

Poviru pupu ca si lu purtaru
ni lu paisi unni joca e abballa;
ddu Lucignolu tintu è lu so’ faru
ca cci piàcinu sulu cantu e palla.
Ma doppu cincu misi di balocchi
'na tinta surprisa è già a li porti.

                     XXXII

E gran surprisa, ca nun pari veru,
cci criscinu i gricchi e 'u mussu a filu;
pùa sceccu addiventa pi davveru
spunta la cuda e tantu griggiu pilu.
E meraviglia, sulu mancia paglia,
cu quattru pedi camìna, e puru raglia!

                      XXXIII

Pi lu gran circu veni iddu accattatu,
unni curri e addiverti, segui lu sonu;
ma pùa pi 'na caduta resta azzuppatu
sulu pi peddi di tammuru è bonu!
Cu 'na corda a lu mari veni calatu
lu so' distinu ormai è già signatu.

                        XXXIV

Di tanti piscitìaddi veni spurpatu
ca di lu sceccu avìanu tanta fami;
scappannu ni lu mari veni manciatu
d'un pisci ca si chiama Pisci-cani!
Si trova ni la panza 'nfunnu 'nfunnu
a chiacchiariari cu lu saggiu Tunnu.

                          XXXV

Vitti 'na luci 'nfunnu a dda gran panza
unni c'era Geppettu biancu di nivi;
abbrazzati chiancìaru, senza 'na spranza,
di turnari a lu munnu, ancora vivi.
Ma pùa Pinocchiu si lu misi a spadda
e scapparu d'a vucca, comu 'na badda!

                         XXXVI

Sarvati di lu Tunnu a cavasedda
Pinocchiu si minti a travagliari
cu tantu amuri, ca la Fata bedda
un miraculu fa: stati a 'scuntari:
Pupu parlanti era, ora è un carusu,
e Geppettu è lu so' patri amurusu